Ștefănești

Ștefănești este un oraș în județul Argeș, Muntenia, România, situat în partea central-estică a județului, la proximitatea municipiului Pitești. Orașul își trage numele de la boierul Ștefan, stăpân al locurilor în Evul Mediu, și este cunoscut drept „Mecca liberalilor" și „Orașul Brătienilor", datorită legăturii strânse cu familia politică Brătianu. Atestat documentar din 1452, Ștefănești a devenit oraș în anul 2004 și reprezintă un important centru economic, cultural și viticol al zonei.

Date Geografice

Coordonate	44°51′53″N 24°57′00″E
Altitudine	283 m.d.m.
Județ	Argeș
Regiune	Muntenia
Suprafață	60,0 km²
Populație (2021)	15.931 locuitori
Densitate	1.412 loc./km²
Cod poștal	117715
Fus orar	UTC+2 (EET/EEST)
Prefix telefonic	0248
Vecinătăți	Mioveni (N), Călinești (E), Căteasca (SE), Bradu (S), Pitești (V), Mărăcineni (NV)
Ape	Râul Doamnei și Valea Mare

Relief

Orașul Ștefănești se află în extremitatea de sud-vest a Platoului Cândești, subdiviziune a Podișului Getic, pe malul stâng al Argeșului, acolo unde acesta primește apele afluentului Valea Mare. Teritoriul este predominantly colinar, cu altitudini medii de circa 283-319 metri deasupra nivelului mării. Rețeaua hidrografică este completată de Râul Doamnei și Valea Mare, care traversează localitatea, oferind condiții favorabile pentru viticultură. Solurile sunt de tip cernoziom și leviganti de pădure, potrivite pentru cultura viței-de-vie și a pomilor fructiferi.

Climă

Clima este de tip continental de tranziție, specifică zonei de câmpie din sudul României. Temperaturile medii anuale se încadrează între 8°C și 26°C, cu ierni reci cu ninsori frecvente și veri calde. Zona este influențată de masoiva Curtelor de Argeș, care conferă un microclimat ușor diferit față de Pitești. Precipitațiile sunt moderate, iar regiunea este una dintre cele mai cunoscute zone viticole din Muntenia, datorită expunerii favorabile la soare și a solurilor bogate.

Populație și demografie

Recensământ	Populație
2002	~12.500
2011	14.541 locuitori
2021	15.931 locuitori

Populația orașului Ștefănești este în creștere constantă, în creștere față de recensământul anterior din 2011. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,28%), cu o minoritate de romi (5,95%), iar pentru 15,54% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,01%), urmat de penticostali și alte confesiuni creștine.

Istorie

Cele mai vechi așezări din perimetrul orașului, respectiv Golești și Ștefănești, sunt consemnate într-un document emis la 5 august 1452 de domnitorul Vladislav al II-lea, în care se confirmă boierilor săi dreptul de proprietate asupra jumătății din aceste sate.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ștefănești era o comună rurală în plasa Argeșel a județului Muscel, formată din satele Ștefănești și Izvorani, cu 1.628 de locuitori. Comuna era reședința plășii, iar economia se baza pe agricultură și pe industria vinificației. În 1931, comuna Valea Mare și-a luat denumirea de Valea Mare-Podgoria, pentru a se deosebi de comuna Valea Mare-Pravăț. În anul 1968, comunele Golești și Valea Mare-Podgoria au fost desființate, iar satele lor au trecut la comuna Ștefănești, organizată drept comună suburbană a municipiului Pitești.

Orașul a fost declarat oraș în anul 2004 prin Legea nr. 83/2004, toate satele componentse capătând statutul de cartiere. Ștefănești a fost un important centru de putere politică și de influență intelectuală, cunoscut pentru faptul că a fost locul de reședință al familiei Brătianu și al familiei Golescu, care au avut un rol important în viața politică a României în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Se spune că în conacul de la Florica s-au luat decizii fundamentale pentru destinul țăriî, inclusiv privitoare la Unirea Principatelor din 1859 și la Războiul de Independență din 1877-1878.

Obiective turistice

Conacul Goleștilor și Muzeul Pomiculturii și Viticulturii din România

Conacul Goleștilor, ctitorit în 1640 de marele vistier Stroe Leurdeanu, este un ansamblu arhitectural fortificat din secolul XVII-XIX, care astăzi găzduiește un muzeu în aer liber. Complexul muzeal include și Muzeul Pomiculturii și Viticulturii din România, amenajat începând din 1966, care prezintă gospodării reprezentative din principalele zone pomicole și viticole ale țării: 33 de case de locuit, 24 de pivnițe și crame, 10 poverne, cuptoare de prune, teascuri și numeroase anexe gospodărești. Printre exponatele de referință se numără Biserica de lemn din Drăguțești-Argeș (1814) și Școala primară din Comănești-Bacău.

Ansamblul Conacului Brătianu „Florica" — Vila Florica

Vila Florica, realizată conform proiectului arhitect Petre Antonescu în anii 1912-1915, este un monument reprezentativ de arhitectură neoromânească. Conacul a fost reședința familiei Brătianu și a fost considerat „Mecca liberalilor" și „casa copilăriei" poetului Ion Pillat. În subsolul bisericii-necropolă din incintă sunt înhumați majorii lideri politici ai României moderne: Dumitru C. Brătianu, Ion C. Brătianu, Ion I. C. Brătianu, Vintilă I. C. Brătianu și alții.

Biserica „Sfânta Treime" a Curtii Goleștilor (1646)

Biserica „Sfânta Treime", ctitorită în 1646 de echipa meșterului pietrar moldovean Stoica, este un monument de arhitectură religioasă de o rară frumusețe. Biserica adăpostește o iconostas din lemn de tisă sculptat și policromat, precum și picturi murale originale din secolul XVII. Aici sunt înmormântați membrii familiei boierești Golești, printre care literatul Dinicu Golescu.

Casa Memorială „Liviu Rebreanu"

Situați în satul Valea Mare-Podgoria, în casa de la sfârșitul secolului al XIX-lea, marele romancier Liviu Rebreanu a locuit și a scris, parțial, celebrele romane „Răscoala", „Gorila" și „Jar". Casa memorială a fost inaugurată în 1969 și păstrează atmosfera autentică a locuinței în care a creat una dintre operele fundamentale ale literaturii romane.

Crucea de piatră a lui Matei Basarab și alte monumente

În fața Căminului Cultural din Ștefănești se află crucea de piatră a domnitorului Matei Basarab (1632-1654), prin care domnitorul reglementa obligațiile de vinariciu pentru a evita abuzurile funcționarilor. Tot în oraș se mai află ruinele conacului brâncovenesc de vie din Valea Mare-Podgoria (1688-1714), Biserica „Nașterea Maicii Domnului" de la fostul schit Valea Mare-Podgoria (1685), Biserica „Sfântul Nicolae" din Enculești (1688-1714), precum și numeroase cruci de piatră din secolele XVII-XVIII.

Personalități

Ion I. C. Brătianu (1864–1927) — inginer, om politic, președinte al Partidului Național Liberal, ministru și președinte al Consiliului de Miniștri, membru de onoare al Academiei Române, fratele Vintilă I. C. Brătianu.

Liviu Rebreanu (1885–1944) — romancier, dramaturg nuvelist, ctitor al romanului românesc modern, autor al operelor „Ion", „Răscoala", „Pădurea spânzuraților", „Amândoi" și „Gorila".Înhumat în Valea Mare-Podgoria.

Dinicu Golescu (Constantin Golescu, 1777–1830) — cărturar iluminist, memorialist, traducător, fondator al primei școli libere obștești din Golești (1826) și autorului primului jurnal de călătorie tipărit în limba română.

Ion Pillat (1891–1945) — poet, dramaturg, eseiști și traducător, membru corespondent al Academiei Române, „fiu spiritual" al familiei Brătianu.

George Golescu (Alexandru Golescu, 1819–1881) — om politic, ministru și prim-ministru al României, participant la Revoluția de la 1848 și la Unirea Principatelor.

N. Kaghiorghis (1862–1929) — sculptor, autor statuii ecvestre a lui Carol I din Pitești și a busturilor din parc.

Distanța Stefănești - Majuro (Insulele Marshall)

Indicații rutiere Stefănești - Majuro